Jurnal cercetare - nr. 8 / 2011

Necesitatea unei astfel de zile a apărut în urma răspândirii largi a corup-ţiei la nivel global. Prima definiţie gene-rală a corupției este cea dată de Transparency International, care o con-sideră a fi folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public, fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Convenţia Naţiunilor Unite a dus asta cu un pas mai departe, definind corupţia ca abuzul de putere săvârşit în scopul obţi-nerii unui profit personal, direct sau indi-rect, pentru sine sau pentru altul, în sec-torul public sau în sectorul privat. Corupţia subminează democraţia, creează instabilitate în cadrul guvernelor, şi îm-pinge ţările înapoi din punct de vedere economic. Ea apare în diverse forme, cum ar fi mita, încălcarea legii fără su-porta consecinţele într-un mod echitabil, modificarea injustă a proceselor şi re-zultatelor electorale, şi muşamalizarea greşelilor sau reducerea la tăcere a avertizorilor de integritate (cei care semnalează cazuri de corupţie, în speranţa că se va face dreptate).

Rolul Zilei Internaţionale Antico-rupţie este de a mări gradul de conştientizare al corupţiei de către cetăţeni şi de a câştiga sprijinul acestora în com-baterea acesteia. Această zi este un moment propice pentru ca liderii politici, guvernele, instituţiile legale şi grupurile de lobby să îşi unească eforturile în lup-ta împotriva corupţiei. De obicei, în această zi se desfăşoară evenimente menite să implice publicul în combate-rea corupţiei în cadrul comunităţilor din care fac parte, cum ar fi discursuri, dezbateri, concursuri de esee, piese de teatru, răspândirea de postere, pliante şi alte materiale promoţionale, şi cere-monii de recunoaştere a persoanelor şi proiectelor care s-au remarcat prin eforturile lor împotriva corupţiei

descarca versiunea completa [pdf]